Arhiva | Februarie, 2013

Secrete Valencia – privind de aproape cu detasare

17 Feb
test

Din stanga, astepti sa zaresti oameni aruncati afara peste zidurile arenei de lupte cu tauri. In dreapta este un monument Art Nouveau, Gara de Nord, da. Kitsch-ul este evitat destul de abil, si „Statia de Nord” ramane placuta vederii.

IMAG1300

Pe acoperisuri, ce de aviatori si mausolee!

IMAG1310

Cladirile din apropierea primariei – si nu numai – ofera o sumedenie de balustrade pentru a-ti confectiona propriul pat de fier bine ornamentat.

IMAG1322

Catedrala care te imbratiseaza.

IMAG1333

Dintre multele cladiri Modernista in intentie. Dar aceasta este chiar reusita. Nu-i departe de catedrala orasului, in caz ca incercati sa o depistati.

IMAG1354

Faimoasele (pe dinafara) cladiri din Oraselul Artelor si Stiintelor, la care nu prea ai ce cauta inauntru. Un trenulet le da ocol, ajunge pana in Parcul Gulliver.

IMAG1362

Harfa cu aer, cu vant, la care nu s-au gandit desi au construit-o.

IMAG1381

Si strazile care strivesc, care inabusa.

IMAG1396

Si dintre cladirile de turta dulce cu glazura. Este piata Colon, rumena si pe timpul noptii.

IMAG1418

Statia de metrou usor Neptu, precum o statiune de pe litoral in miniatura, iti deschide inainte o plaja. Intratul in mare totusi nu-i placut (asadar nu asteptati ca poza sa se continue in partea dreapta cu Santa Lucia sau Martinica, nici macar cu Cicladele).

IMAG1424

Din banii ramasi, hotelul si-a cumparat doua temple.

IMAG1427

Sunt portocalii de strada, crescuti cu abur de motorina. Sunt destui. Aici pe Calle de Cristóbal Colón. Apropo, recomand sa va asezati pe-aici cu hotelul.

IMAG1434

Deci parcul care curge pe sub poduri in locul raului – Gradinile Turia.

IMAG1441

Bioparcul unde rinoceri alearga pe langa copii; bioparcul care isi doreste 5 continente, dar deocamdata are doar Africa.

IMAG1452

O diferenta intre bioparc si gradina zoologica. Omul se pricepe mai bine la peisaje decat natura.

IMAG1481

Am recunoscut cu placere actori din prima scena a Odiseii Spatiale. Chiar si in bioparc, animalele isi doresc mult sa deschida usi.

IMAG1489

Elefanti probabil utili la ridicarea blocurilor din cartierele invecinate. In timpul liber, ei se straduiesc sa se mentina in forma.

IMAG1494

Deci omul deseneaza mai frumos decat natura. Inspiratia probabil a fost arhipelagul Seychelles.

IMAG1501

Ratuste accesibile, ratuste care sunt la un brat distanta; in general, observati va rog lipsa zabrelelor.

IMAG1507

Sarutul girafelor este un pericol real.

Anunțuri

Secrete Valencia – primer disparo a puerta

15 Feb

Imi trebuia atat de mult calatoria asta, sa fiu dus undeva la cald in februarie, incat am ajuns in stare sa-mi rezerv bilet la doua companii de transport aerian, ca sa fiu sigur. Ce-i drept, am avut inca un motiv pentru aceasta dublare, dar nu suna bine si nu-l pomenesc.

Am mers la Valencia. Intentionam sa mananc paella, nu incape indoiala ca asta am avut in plan, numai ca n-am mai apucat – imi terminam in fiecare zi plimbarile dupa ora 16, cand se mai vindeau doar chiftele si cartofi pai. Seara nu prea mai ieseam, sau daca totusi ieseam, era din nou prea tarziu pentru paella.

Valencia incearca sa fie moderna si Modernista. Reuseste pe din afara. In miezul ei si fara haine, Valencia cred ca este destul de nesofisticata.

Regret ca nu am cumparat carticica Mariei Jesus Nunez – Hombrecito. Poate o s-o uit, si mi-ar parea foarte rau.

La intoarcere am admirat cu sinceritate o stewardesa, dar la stewardese nu se poate cu adevarat atenta, intrucat sunt foarte capricioase si pretentioase, iar eu nu tin sa le dezamagesc, sa ne prabusim impreuna.

Trenul merge la infinit

6 Feb

Justific intr-o rafala, foarte condensat, de ce il iubim pe Doru Stoica: pentru

… toamna aia cind cimpurile s-au acoperit de ape si trenurile au inceput sa mearga tot mai greu, tirindu-se de la o halta la alta insotite de stoluri de pescarusi infometati, oprind la semnale cate o ora, timp in care unii scoteau unditele pe ferestre si pescuiau pesti grasi cu burtile doldora de icre negre, de unde venisera pestii aia nu stia nimeni, toamna aia blestemata cind vitele au rupt gardurile si s-au napustit inot catre apus, cirezi intregi, inaintind prin apa miloasa a cimpiilor, minate din urma de delfini cu coarne de bou, toamna aia cind ne-am trezit ca un inger ne cere biletele pe care nu le avuseseram niciodata, ne-am apucat sa ne intoarcem buzunarele pe dos asteptind ca aripile sa i se desfaca sfisiind uniforma nou-nouta de ceferist, era o femeie cu par moale si ochi de taciune, mirosea a padure de brad si i se leganau soldurile ca plopii din garile pustii pe unde treceam iarna, ne chinuia imaginea ei, asteptam cu sufletul la gura sa apara in ziua urmatoare, cumparam bilete la alte trenuri, aiurea, doar ca sa mai ramina o secunda in plus intre noi, pindeam in liniste clantanitul clestisorului de metal, ii simteam parfumul din celalalt capat al garniturii, ne imbracam in toale noi si curate, trageam semnalul de alarma in mijlocul padurilor doar-doar o avea vreunul noroc, zadarnic insa, sase luni de zile ne-a bintuit naluca ei, apoi a venit vara si trenurile opreau in disperare in mijlocul lanurilor de griu imbubosate de rosul macilor si ne repezeam cu totii sa facem buchetele, era o intrecere de nebuni, plecau fara noi, abia daca reuseam sa ne agatam de ultimul vagon, alergam printre calatori cautind-o, dar ea nu mai era, se ascundea pe undeva, nu ne-am dat seama unde, la inceput, apoi i-am asociat lipsa cu disparitiile lui Calistrache si s-a lasat o negura peste noi, il pindeam la iesirea din compartimentul conductorului, proaspat, radiind o fericire mult prea mare pentru el …

IMAG1285B