Un sprint inexplicabil

14 Noi

A fost de-ajuns sa privesc afisul unui film si sa mi se interzica sa intru in toaleta firmei fiindca se spala pe jos; s-au intamplat lucrurile astea si, multumita lor, am in minte doua noi povestiri aproape complete. Iar a doua dintre ele va fi chiar excelenta.

Incredibil.

Lucrurile astea imi luau ani de zile. Sa nasc doua povestiri (totusi neinrudite).

Ce vreau sa spun, mai ales in al doilea caz: ca m-am gandit la o poveste dintr-un oras unde, dimpotriva, este prudent sa circuli numai pe unde e ud pe jos. Din perspectiva unei plimbari pe bulevardul principal, gravitatia se schimba in acel oras de patru ori pe zi, cu 90 de grade. Anumite obiecte (neancorate) de pe strazi si din apartamente isi schimba (prin urmare) pozitia s.a.m.d. Unele drumuri sunt deschise numai intre anumite ore.

Plus violenta motivata religios.

Iar prima povestire va fi cu rate; rate de plata la o familie ucisa. Totusi, o familie asigurata.

OKE, ca de fiecare data cand am senzatia ca voi atenta la succesul cuiva consacrat, e momentul sa-mi amintesc singur ca nu trebuie sa mi-o iau in cap. Astazi aleg in acest scop un citat din Femei (Bukowski):

Pe vremea aceea editam o mica revista, Abordarea laxativa. Aveam doi coeditori si mi se parea ca tipaream cei mai buni poeti din vremea noastra. Dar si cativa din ceilalti. Unul dintre editori era Kenneth Mulloch (negru), celalalt era Sammy Levinson (evreu).

Paginile erau tiparite. Acum mai trebuia sa le colationam si sa le capsam intre coperte.

– In asemenea cazuri, a zis Sammy, se obisnuieste sa dai o petrecere de colationare. Oferi de baut si ceva de haleala si ii lasi pe ei sa faca treaba.

In seara petrecerii, Sammy a venit cu textul deja colationat. Era un tip nervos, avea un tic la cap si ardea de nerabdare sa-si vada poeziile tiparite. Kenneth Mulloch era de negasit – probabil se afla in inchisoare ori fusese internat la balamuc.

Librarul cu care Lydia conversa intens nu era un oarecare, incerca sa devina si el scriitor. Insa era prea adancit in Kafka pentru a ajunge la o claritate literara. Il publicasem in Abordarea laxativa mai mult ca sa nu-i ranim sentimentele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: