Contraparere, contra_reclama

25 Iun

Nu pot spune ca sunt de acord cu cele ce urmeaza; marturisesc insa ca imi place sa ascult contrapareri, macar din cand in cand, soapte sau chiar strigate dintr-o tabara si din cealalta, voci.

Un scriitor adevarat este cel care intinde arcul la maximum in timp ce scrie si apoi il atarna intr-un cui si se duce sa bea vin cu prietenii. Sageata zboara deja prin vazduh si se va infige sau nu in tinta; numai proştii [duritate care nu era absolut necesara pentru a transmite mesajul] pot pretinde sa-i schimbe traiectoria sau sa fuga dupa ea pentru a-i da mici imbrancituri suplimentare cu gandul la eternitate si la editiile internationale.

Julio Cortazar – Cronop si tema 5.4

Dar Cortazar a fost un mare „cubanez”, a simpatizat cu revolutia socialista si a detestat, de pilda, Coca Cola si revista Life, poate nu neaparat produsele finite, ci pe producatori.

Mai departe, in eseul scris cu ocazia unui congres cultural de la Havana, plin de asertiuni proprii, Cortazar spune niste chestiuni despre rolul creatorului, lucruri cu care putem fi de acord sau nu, sau si una si alta chiar in timpul unei singure vieti:

Pastrand o buna igiena a cuvintelor, care ne va fi de folos, cand spune creator spune, de pilda, Alejo Carpentier*, si cand spune public se refera la tinerii si adultii care au atins un grad de cultura plecand de la care actiunea acestui creator poate fi eficace.

Cum ar putea creatorul sa imbogateasca lumea daca opera lui ar fi conditionata de necesitatea de a fi imediat inteleasa, asimilata, folosita?

Altfel spus, de ce sa le interzicem genialitatea si prolixul? Sa le ingaduim sa se joace in legea lor si sa vedem unde o sa ne duca asta.

Problema marilor scriitori pe care nu ii cunoastem si a operelor prea renumite ca sa mai fie si citite este expusa astfel:

La cincizeci de ani dupa Ulise, ca sa nu mai vorbim de Capitalul, influenta acestor carti in toata lumea a fost atat de mare, incat istoria si literatura contemporana ar fi de neconceput fara ele. Si nu este vorba ca publicul ar fi citit Capitalul sau Ulise, caci cu siguranta nu le-a citit, ci ca marea aventura a lui Marx si a lui Joyce si-a croit drum indirect, prin mijlocirea altor tratate si a altor romane mai accesibile, dar derivate din ea.

Sa nu ne aprindem/inflamam cu ocazia acestor cuvinte, fiindca gradina este mare (si nu degeaba) si merita sa intoarcem capul in toate directiile.

* pe care deocamdata nu il cunosc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: