Spuneam ceva de aceasta povestire, cat mi-as dori sa am taria sa lucrez la ea. Ca imagine declansatoare, mi-a fost inspirata de un scenariu de film: acolo, un imperiu subteran amenintat trimitea la razboiul de la suprafata un singur calaret.
Vor exista intotdeauna povestiri ce nu pot fi povestite. Asta enerveaza pe multi (Chiar nu se intampla nimic? John Cage a incercat sa ne gaseasca o scuza). La mine, in Voltijorul desert, un cofetar ii povesteste intr-o scrisoare logodnicei despre razbunarea publica, la bulevard, a unui muribund pe iubita lui care nu i-a stat alaturi cat a fost bolnav. Un fragment urmeaza.
Si cand ma gandesc ca asta tine abia de cealalta carte a mea (Domnule Trei-Bulgări, ţineţi-vă bine!), nu de urmatoarea…
Maul Gartimon - Abţibilduri pe corp 
Lasă un comentariu